Diana-Iulia Olac

Consiliul Baroului București 2019-2023

PROIECTELE MELE
Diana-Iulia Olac

Diana-Iulia Olac

Consiliul Baroului București 2019-2023

PROIECTELE MELE

Din anul 2000

Avocat litigant
Fă cunoștință cu Diana

2019-2023

Proiectele Mandatului Meu

2019-2023

Proiectele Mandatului Meu

Majoritatea avocaților din București realizează venituri nesatisfăcătoare. Situația este profund inechitabilă și trebuie rezolvată cu prioritate.

Condițiile în care lucrăm sunt sub-standard din orice punct de vedere. Există soluții simple pentru remedierea acestor probleme în cel mai scurt timp.

Taxele și impozitele pe care majoritatea dintre noi le avem de plătit sunt ridicol de mari. Baroul București poate face mai multe în acest sens.

Află mai multe despre soluțiile mele

Numele meu este

Diana-Iulia Olac

…și sunt avocat litigant de peste 18 ani. La fel ca și tine, am ales această profesie pentru că am crezut în valorile fundamentale ale avocaturii – tradiție, independență și loialitate față de justiție și cetățeni.

Am pornit la drum cu ajutorul Maestrului Ilarion Olan, un avocat și un jurist excepțional, un om care prin probitatea sa a dat noi dimensiuni  distincției și care a ajuns să celebreze împlinirea vârstei de 100 de ani după ce, în tinerețe, petrecuse ca prizonier de război peste 7 ani în lagărele din Siberia. De la el am deprins importante calități umane și profesionale pe care un avocat ar trebui să le dovedească in exercițiul profesiei: condescendență, eleganță și corectitudine.

După perioada stagiaturii, am pornit la drum pe cont propriu. Am încercat atât activitatea de consultanță, în cadrul departamentului juridic al unei societăți, căt și activitatea de litigare și am ajuns la concluzia că aceasta din urmă este cea potrivită pentru mine.

Am pornit de la zero, făra niciun suport din partea altcuiva, de la mici spețe ale unor cunoscuți și pănă în zilele noastre, cănd sunt asociat într-o societate profesională care îmi poarta numele și care gestionează zeci de dosare de instanță.

În urma cu 13 ani m-am căsatorit, iar de 7 ani sunt mama unei fetițe minunate. Știu din proprie experiență nivelul aproape absurd de sacrificii pe care profesia îl solicită.

In ultimii ani, am început să observ cum valorile profesiei sunt erodate prin desconsiderarea rolului indispensabil al avocatului în actul de justiție. Neseriozitatea cu care suntem tratați pornește atât din exteriorul profesiei – prin modul în care modificari legislative succesive reduc roul nostru la cel al unui prestator de servicii obișnuit, un simplu liber-profesionist și actor in mecanismul exclusiv economic al pieței libere – dar, și mai important, chiar din interiorul profesiei.

În fiecare zi mă lovesc de aceleși greutăți de care se lovesc majoritatea dintre voi: ore de muncă nesfârșite, în schimbul unor venituri nesatisfăcătoare, în conditii de munca dificile și cu obligații de plata catre Barou, CAA și stat exorbitante. Multe dintre aceste probleme pot fi ușor și rapid rezolvate chiar de catre Baroul București.

De aceea, m-am decis să candidez pentru demnitatea de Consilier. Din interiorul Consiliului, voi pune în discuție acele teme care sunt importante pentru noi toți și voi milita pentru soluții practice pentru problemele reale si uzuale ale majoritătii avocaților Bucureșteni.

Te invit să mă susți în acest demers, șă participi la Adunarea Electivă din 04 Mai și șă imi acorzi votul tău!

Formare: Facultatea de Drept, Universitatea București

Data înscrierii în Baroul București: 1 Decembrie 2000

În prezent: Avocat asociat în cadrul Olac, Becheanu SCA

Contact: 0721 260 967 bunaziua@diana-olac.ro

Numele meu este

Diana-Iulia Olac

…și sunt avocat litigant de peste 18 ani. La fel ca și tine, am ales această profesie pentru că am crezut în valorile fundamentale ale avocaturii – tradiție, independență și loialitate față de justiție și cetățeni.

Am pornit la drum cu ajutorul Maestrului Ilarion Olan, un avocat și un jurist excepțional, un om care prin comportamentul său a dat noi dimensiuni  candorii și distincției și care a ajuns să celebreze împlinirea vârstei de 100 de ani după ce, în tinerețe, petrecuse ca prizonier de război peste 7 ani în lagărele din Siberia. De la el am deprins cele mai importante calități umane și profesionale pe care un avocat ar trebui să le dovedească in exercițiul profesiei: empatie, eleganță și corectitudine.

După perioada stagiaturii, am pornit la drum pe cont propriu. Am încercat atât activitatea de consultanță, în cadrul departamentului juridic al unei societăți comerciale, căt și activitatea de litigare și am ajuns la concluzia că aceasta din urmă este cea potrivită pentru mine.

Am pornit de la zero, făra niciun suport din partea altcuiva, de la mici spețe ale unor cunoscuți și pănă în zilele noastre, cănd sunt asociat într-o societate profesională care îmi poarta numele și care gestionează zeci de dosare de instanță.

În urma cu 13 ani m-am căsatorit, iar de 7 ani sunt mama unei fetițe minunate. Știu din proprie experiență nivelul aproape absurd de sacrificii pe care profesia îl solicită, mai ales din partea unei femei și a unei mame.

In ultimii ani, am început să observ cu dezamăgire cum valorile profesiei sunt permanent erodate prin desconsiderarea rolului indispensabil al avocatului în actul de justiție. Neseriozitatea cu care suntem tratați pornește atât din exteriorul profesiei – prin modul în care modificari legislative succesive reduc roul nostru la cel al unui prestator de servicii obișnuit, un simplu liber-profesionist și actor in mecanismul exclusiv economic al pieței libere – dar și, mai important, chiar din interiorul profesiei. Letargia și deconectarea de problemele de zi cu zi ale avocaților par a fi cuvintele de ordine în funcționarea conducerii profesiei.

În fiecare zi și ma lovesc de aceleși greutăți de care se lovesc majoritatea dintre voi: ore de muncă nesfărșite, în schimbul unor venituri nesatisfăcătoare, în conditii de munca dificile și cu obligații de plata catre Barou, CAA și stat exorbitante. Multe dintre aceste probleme pot fi ușor și rapid rezolvate chiar de catre Baroul București.

De aceea, m-am decis să candidez pentru demnitatea de Consilier. Din interiorul Consiliului, voi pune în discuție acele teme care sunt importante pentru noi toți și voi milita pentru soluții practice pentru problemele reale si uzuale ale majoritătii avocaților Bucureșteni.

Te invit să mă susți în acest demers, șă participi la Adunarea Electivă din 04 Mai și șă imi acorzi votul tău!

PE LARG

Priorități și Soluții

1. Creșterea veniturilor avocaților

Problema

Majoritatea avocaților din București realizează venituri mici.

Această realitate este ușor observată de cei mai mulți dintre noi. Orele lungi pe care suntem nevoiți să le lucrăm, numărul mare de sarcini pe care le îndeplinim în fiecare zi, faptul că deseori suntem obligați să prioritizăm munca înaintea timpului petrecut cu familiile noastre, faptul că, indiferent de vârsta noastră, nu ne gândim niciodată realist la posibilitatea de a ne pensiona – toate acestea indică un nivel al veniturilor complet nesatisfăcător.

Iar această chestiune nu este doar o senzație sau o percepție eronată; statisticile demonstrează faptul că, într-adevăr, veniturile noastre – ca profesie – sunt modeste.

Bucureștiul, orașul în care noi profesăm, depașește orașe europene importante precum Madridul sau Berlinul în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, situându-se concomitent la un nivel comparabil al costurilor de trai. Cu toate acestea, veniturile medii ale unui avocat bucureștean sunt de doar 60% din veniturile unui avocat din Madrid și la jumătate față de cele ale unui avocat din Berlin. În fapt, chiar și veniturile medii ale unui avocat din Sofia sunt mai mari decat veniturile noastre.

Situația veniturilor este paradoxală inclusiv prin raportare la efortul mental și fizic consistent pe care noi, avocații, suntem obligați prin rigorile profesiei să îl exercităm zi de zi, săptămănă de săptămănă și an de an. Statisticile arată că există multe ale profesii similare din punct de vedere al solicitărilor intelectuale și fizice care obțin în București venituri superioare (inginerii mecanici sau finanțiștii, de exemplu). Majorările salariale din sectorul bugetar au facut ca inclusiv un judecător stagiar să obțină venituri nete superioare mediei veniturilor avocatului bucureștean.

Statisticile arată și o creștere semnificativă în ultimii ani a numărului de avocați care se înscriu din motive financiare în cadrul SAJ. Această tendință este absolut ingrijorătoare în contextul în care, chiar și în urma celor mai recente majorări ale onorariilor ce se pot obține în acest sistem, veniturile avocaților care sunt obligați să profeseze astfel sunt absolut derizorii.

Situația veniturilor este profund inechitabilă, afectează majoritatea avocaților din București și trebuie rezolvată cu prioritate.

Solutiile

In calitate de Consilier al Baroului București, voi milita pentru următoarele 3 soluții practice:

a) Stabilirea unor onorarii minimale pentru toate tipurile de servicii juridice prestate de avocați.

Valoarea acestor onorarii ar trebui să fie exprimată procentual prin raportare la venitul mediu net din București, întrucât acest indicativ este actualizat anual de catre Institutul Național pentru Statistică și reflectă puterea economică reală a clienților noștri.

De asemenea, valoarea pentru fiecare serviciu juridic în parte ar trebui stabilită prin raportare la volumul total de muncă pe care un avocat obișnuit îl poate desfășura într-o zi de muncă de 8 ore, astfel încât, chiar utilizând doar onorariile minimale, veniturile unui avocat care lucrează o „normă întreagă” în fiecare zi să fie suficiente și decente.

b) Reglementarea unui onorariu de tip „retainer” pentru orice fel de serviciu juridic. Acest onorariu ar reprezenta costul nerambursabil al angajării avoatului respectiv și ar trebui intotdeauna achitat în avans.

În acest fel, avocații sunt protejați din punct de vedere financiar de clienții rău-platnici sau de cei care se răzgândesc dupa contractarea unui avocat și renunță intempestiv la serviciile sale.

c) Abrogarea interdicțiilor stautare privitoare la pretinderea și oferirea de onorarii ori comisioane în schimbul recomandării și procurării unui caz.

În condițiile actuale ale art. 174 ale Statutului profesiei, nu există niciun fel de beneficiu practic pentru un avocat care refuză preluarea unui caz (indiferent dacă este vorba despre considerente profesionale sau unele practice) în a recomanda clientului angajarea unui alt confrate. Așa fiind, presiunea financiară pe care o resimțim va dicta că majoritatea dintre noi vom incerca să preluam cele mai multe dintre cazurile care ne sunt prezentate, indiferent de aria noastră de expertiză ori de încărcătura de dosare cu care ne confruntăm la momentul respectiv.

În consecință, abrogarea acestor prevederi ar oferi avocatilor un stimulent pentru a face astfel de recomandări, cu consecința limitării activității avocatului în condiții de sustenabilitate financiară. Cu alte cuvinte, avocați cărora li se prezintă multe cazuri vor avea libertatea și beneficiul financiar de a direcționa anumite dosare catre acei avocați a căror încărcătură de dosare este mai redusa.

2. Condiții de munca decente în instanțe și parchete

Problemele

Condițiile de muncă ale avocaților din București sunt complet inadecvate.

In București funcționează 9 instanțe judecătorești și tot atâtea parchete, la care se mai adaugă DIICOT și DNA, precum și ONRC. Pentru cei mai mulți dintre noi, în sediile unora sau tuturor acestor instituții ne petrecem zilnic mai mult timp decât la birou sau decât acasă. De facto, toate aceste instituții reprezinta locul nostru de muncă.

Cum se poate explica atunci că doar o parte dintre aceste instituții au un spațiu dedicat desfășurării activității profesionale a avocaților (redus, de regula, doar la un simplu loc de socializare din cauza constrângerilor spațiale) sau că doar in sediul Curții de Apel există o zona de calculatoare dedicată avocaților, insă fără vreo imprimantă la care documentele pe care teoretic am putea să le redactam să poată fi imprimate? 

Similar, cum se poate explica faptul că niciuna dintre aceste instituții nu are locuri de parcare dedicate avocaților?

Dar condițiile noastre de muncă nu sunt inadecvate doar pentru că există constrangeri de ordin logistic, ci și pentru că există obstacole majore în desfășurarea activitații avocațiale în cadrul acestor instituții.

Pentru a lua doar exemplul instanțelor de judecată, fiecare dintre noi a pierdut zeci, daca nu chiar sute de ore în fiecare an din cauza ședințelor de judecată interminabile ori așteptând în aglomerația de la arhivele și registraturile instanțelor – unde așa-numita „prioritate” de care se bucură avocații se traduce printr-o segregare „pe două rânduri” avocați și justitiabili.

Aceste condiții de muncă sunt sub-standard din orice punct de vedere, iar situația se impune a fi remediată în cel mai scurt timp posibil.

Soluțiile

In calitate de Consilier al Baroului București, voi susține următoarele 3 inițiative:

a) Demararea unei activități permanente și susținute de lobby din partea Baroului București pe lângă conducerile instanțelor de judecată în vederea aplicării corecte și consecvente a dispozițiilor art. 215 C. Pr. Civ.

In conformitate cu aceste dispoziții, instanțele au obligația de a fixa intervale orare orientative pentru strigarea cauzelor, iar procesele declarate urgente, precum și cele în care cel puțin o parte este reprezentată de avocat, se dezbat cu prioritate. În mod absolut firesc, aplicarea acestor doua reguli simple ar reduce substanțial timpul de așteptare al avocaților din ședințele de judecată. Din păcate, aceste reguli pur și simplu nu se aplică, situație absolut inacceptabilă pentru noi toți.

b) Incheierea unor protocoale de colaborare ori modificarea celor deja existente cu toate instituțiile unde avocații își desfășoară activitatea profesională în baza cărora:

  • avocații să beneficieze de spații adecvate pentru desfașurarea activității profesionale în sediul acestor instituții. Toate instanțele din București, de exemplu, se găsesc în clădiri de mari dimensiuni, astfel încât alocarea unor spații adecvate nu poate fi argumentată ca fiind dificilă din lipsa spațiului. În aceste spații, avocații vor beneficia de echipamente IT atât pentru redactarea documentelor, cât și pentru imprimarea acestora în sediul acestor instituții. Bugetul Baroului București poate suporta cu ușurință cheltuieli suplimentare în această direcție.
  • avocații să beneficieze de acces prioritar efectiv la serviciile auxiliare ale instanțelor, parchetelor și altor instituții, prin stabilirea unor ore de funcționare în timpul cărora doar avocații să aiba acces.

c) Incheierea unui protocol de colaborare între Baroul București și Primăria Municipiului București pentru alocarea unui număr suficient de locuri de parcare pentru uzul exclusiv al avocaților și care să deservească fiecare dintre instituțiile unde ne desfăsurăm in mod curent activitatea, astfel cum beneficiază, de altfel, toți ceilalti participanti la realizarea actului de justiție – judecători, procurori și alți salariați ai instituțiilor respective.

Darea în folosiță a unor astfel de locuri de parcare se va face in mod gratuit pentru toți avocații, Baroul București fiind cel care, direcționând doar o mica parte din bugetul anual de peste 6.5 milioane de lei, va suporta eventualele costuri impuse de Primărie.

3. Taxe mai mici pentru avocați

Problemele

Taxele pe care avocatii le achita sunt exorbitante.

Avocații achită lunar 11% din venitul brut catre fondurile administrate de CAA, precum si 10% impozit pe profit catre stat. Aceste sume nu par mari la prima vedere, însă ele sunt complet exagerate atunci când se ține cont de următoarele aspecte:

a) Cele doua fonduri administrate de către CAA filiala București – fondul de pensii al avocaților și fondul asigurărilor sociale – realizează un excedent anual (diferența dintre venituri și cheltuieli) de aprox. 10 milioane de euro.

Aceast excedent este realizat în condițiile în care CAA achită pensii și alte cheltuieli sociale în valoare de aprox. 5 milioane de euro și îți permite inclusiv „cheltuieli administrative și gospodărești” de aprox. 1 milion de euro pe an. Excedentul este posibil în condițiile unor astfel de cheltuieli din simplul motiv că nivelul veniturilor realizate din contribuțiile pe care noi toți le plătim este foarte ridicat, și anume de aprox. 16 milioane de euro în fiecare an.

În plus față de toate acestea, CAA are un excedent total, adică rezerve financiare, de aprox. 75 de milioane de euro.

În aceste condiții, cum se poate justifica menținerea cotei de contribuție de 11% din venitul brut? Chiar și o scădere la 6% a acestei cote ar face ca bugetul anual administrat de CAA să ramană excedentar.

In același sens, cum se explică sancțiunile aplicate celor cu întârzieri la plata contribuției – majorări de întârziere și inclusiv suspendarea din profesie? Aceste tipuri de sancțiuni par complet disproporționate în contextul în care fondurile administrate de CAA nu se află în vreun pericol imediat.

b) Impozitul catre stat pe care o microintreprindere îl achită este de 1% sau 3% din venit, în funcție de numărul de angajați. De ce atunci un avocat care profesează în cadrul unui cabinet individual sau a unei societăți profesionale achită un impozit de 10% din profit? Diferențele între un cabinet individual și o microintreprindere cu 1 angajat există doar la nivel legislativ, pentru că, în sens practic, ambele structuri vor desfașura o activitate economică asemănatoare.

Un calcul matematic simplu arată că, pentru ipoteza în care cheltuielile deductibile sunt de 20% din venitul brut, un avocat platește impozit cu 7% mai mult decăt achită o microintreprindere cu cel putin 1 angajat.

Toate aceste taxe datorate de către noi toți sunt exagerate și, în beneficiul real al tututor avocaților din București, se impune modificarea lor in cel mai scurt timp posibil.

Soluțiile

In calitate de Consilier al Baroului Bucuresti, voi sustine urmatoarele 2 initiative:

a) Scaderea nivelului contributiei catre CAA si eliminarea plafonului pentru contributia maxima.

Calcule matematice simple arata ca fondurile administrate de CAA ar realiza excedent in conditiile unei cote de doar 6% din veniturile brute.

b) Demararea unei activitati permanente si sustinute de lobby din partea Baroului Bucuresti pe langa Parlamentul si Guvernul Romaniei pentru realizarea modificarilor legislative care sa aiba drept rezultat asimilarea fiscala a formelor de exercitare a profesiei cu IMM-urile. 

Cele mai recente postari

Jurnal de Campanie

Candidaturi validate

Astazi a fost publicata pe site-ul Baroului Bucuresti lista finala a candidaturilor validate pentru demnitatile

Citește mai multe
Contact
Telefon: 0721 260 967
E-mail: bunaziua@diana-olac.ro